Salut, Guest

roaim.co.nr   |   roaim.de.vu   |   roaim.net.tf Free Domain Name
Active Information Media : Romania » Ai cui sunt banii din bănci?

Ai cui sunt banii din bănci?

Publicat de: FlorentinU82 colaborator AIM
Publicat la: 13.06.2012
Citit de: 1194 ori
Conţine: 845 cuvinte
9.83
Apreciază acest articol cu o notă,
în  zona galbenă  de la final.
Noutăţi:
1050
Noul tau Smart TV te spioneaza. Afla cum poti preveni asta.
766
Spionaj in casa ta: o noua tehnologie foloseste sunete inaudibile pentru a transmite informatii despre telefonul, calculatorul, televizorul sau tableta ta!
2913
Iluzii anesteziante in care cred romanii, si care blocheaza evolutia si dezvoltarea poporului roman, a societatii romanesti, a Romaniei (1)
1304
Iluzii anesteziante in care cred romanii, si care blocheaza evolutia si dezvoltarea poporului roman, a societatii romanesti, a Romaniei (2)
859
Originea democratiei: o poveste cu tilc
479
Poluarea electromagnetica dauneaza grav sanatatii
1813
Vladimir Putin - agentul trezirii?
6176
Mega-dezvaluiri de documente si dovezi despre Programele Spatiale Secrete si Extraterestri vor avea loc in 2016?
3075
Se intampla ceva extraordinar in lume
1184
«Eu cuget, deci exist» a fost precedat de «eu cuceresc, deci exist» şi mai ales de «eu extermin, deci exist»
1087
Sfaturi practice pentru a rezista manipularilor
874
Recviem pentru un vis - un rocker despre muzica rock
860
Fungii provoaca Alzheimer - infesteaza creierul
4742
VIDEO: Grupul de studii Keshe Romania
902
Desteapta-te, romane! Pe tine insuti!
1275
Stalin a inviat din morti
1373
Vladimir Putin, catre elita occidentala: Timpul jocului s-a terminat...
2256
Generator Free Energy inspirat din textele sacre ale Indiei
1524
Tehnologii sinistre ale controlului mental ce sunt aplicate umanităţii (prima parte)
1977
Tehnologii sinistre ale controlului mental ce sunt aplicate umanităţii (partea a doua)
mai multe noutăţi...
sau Top 100
Comentate recent:




ŞTIRI PE SCURT (selecţie - mai multe în Prima Pagină):

12 ianuarie 2016

Un oras din Italia a inchis reteaua WiFi pentru a nu deteriora sanatatea locuitorilor: Primarul Livio Tola a transmis scolilor din oras ca sa inlocuiasca tehnologia wireless si sa revina la cabluri, dupa ce s-a informat si a aflat ca routerele wireless emit radiatii electromagnetice care sunt daunatoare mai ales copiilor si adolescentilor. "Nu poate fi vorba ca suntem impotriva tehnologiei, masura a fost adoptata pentru a proteja sanatatea", a declarat acesta, adaugand: "Nu putem spune cu certitudine nici ca aceste unde electromagnetice sunt daunatoare pentru copii, si nici ca nu sunt", din lipsa unui consens al expertilor. Citeste continuarea in Prima Pagina.

1 decembrie 2015



THE EXPANSE este un nou serial SF transmis de canalul TV Syfy, despre care Corey Goode spune ca arata uluitor de multe realitati: de la coloniile de sclavi de pe Marte si dispozitivele "glass-pads" (terminale audio-video portabile similare unei simple bucati de plastic plexiglass ce sunt permanent conectate la un depozit informational urias) si pana la diferitele centre de putere grupate in jurul programelor spatiale. Episodul pilot a fost deja difuzat, urmand ca serialul sa continue pe 15 decembrie 2015. Desi, in mod evident ca nu toate aspectele prezentate in serial ar trebui considerate adevarate, pentru cei care au urmarit dezvaluirile pe care Corey Goode le publica inca de anul trecut, serialul este ULUITOR de asemenator cu acestea. Se pot avansa opinii diferite relativ la scopul difuzarii acestui serial acum: de la minimalizarea dezvaluirilor lui Corey care ar putea fi catalogate ulterior ca simple "inspiratii" avand ca sursa acest film, si pana la unul care este mai probabil - filmul ar fi inca un pas pe calea unei dezvaluiri semi-oficiale care va fi doar partiale si atent "administrate" de catre cei aflati "la butoanele" puterii. Urmareste trailer-ul in Prima Pagina.

19 noiembrie 2015

Keshe Foundation Manufacturing Bulgaria a fost inregistrata in Bulgaria si incepe fabricarea unitatilor generatoare Magrav Power, a anuntat azi Mehran Keshe in cadrul seminarului transmis LIVE online pe canalul YouTube al Keshe Foundation SpaceShip Institute. Tot in cadrul acestui seminar, Mehran Keshe a prezentat fiecare dintre cele doua modele de generatoare Magrav Power (unul destinat folosirii casnice, si celalalt destinat folosirii intr-un autovehicul), in cele doua variante (varianta europeana al carui container are culoarea albastra, si varianta americana de culoare alba).

Multe alte ştiri de interes general - în Prima Pagină.


Active Information Media este in curs de modernizare, vizitati-ne la adresa aim.eu5.org

Abonează-te la Buletinul Informativ AIM pentru a fi anunţat imediat ce sunt publicate noi articole, şi nu numai: uneori, Buletinul Informativ AIM conţine informaţii care NU sunt publicate pe site-ul Active Information Media.

Adresa acestui articol este http://roaim.de.vu/?a=articles&p=563


E greşit cum cred unii că banii din bănci sunt banii băncilor. Nu, în cea mai mare parte banii din bănci sunt banii deponenţilor.

Practic banca doar administrează nişte bani pe care, eu sau dvs., îi depunem încredinţaţi fiind că stau la adăpost de degradare inflaţionistă sau de tentaţia hoţilor de a-ţi sparge casa. Mergem la bancă cu sufletul împăcat şi ne "plasăm" banii, pe o perioadă de timp, după care... dormim liniştiţi. Zicem că munca noastră, sau forma de economisire a muncii noastre, în etalonul monetar sub formă de bancnote fără valoare intrinsecă, este bine conservată şi protejată. Oare?

Dacă încerci însă să devoalezi ce-i dincolo de aparenţă, ridicând doar un colţ al cortinei care desparte publicul naiv de actorii măsluirilor bancare, îţi dai seama că eşti în mare pericol, că economiile îţi sunt mereu puse sub semnul îndoielii.

Judecând strict din punctul de vedere al bancherului, bancher ca administrator al banilor, nu ca posesor al lor, înţelegi că interesul lor de a scoate profit de pe urma depunerilor tale intră în contradicţie cu interesul tău ca deponent de a-ţi securiza banul (economiile).

Ce urmăreşte în fond bancherul? Profitul. El colectează banii de la populaţie, care populaţie vrea să-i asigure contra devalorizarii, şi-i dă cu împrumut altora, iar din diferenţa de dobândă rezultată din dobânda pe care o ia de la cel împrumutat şi dobânda pe care o dă deponentului, la care se mai adaugă şi comisioanele, el face profit.

... Şi încă ce profit, şi încă cât de uşor se face profitul în sistemul parazitar al băncilor. E o activitate parazitară, indiferent ce spune unul şi altul, pentru că ei, practic, nu produc absolut nimic în afara plasamenteleor banilor altora.

Primul lucru de care au grijă, conform contractelor ce le fac cu "accesatorii" de credite, este că în contract să se stipuleze că mai întâi se plătesc dobânzile şi comisioanele, şi doar după aia se vor returna ratele propriu-zise. Pentru unii treaba asta pare neimportantă, însă pentru bănci e esenţială!

Procedând astfel, ei îşi iau "tainul", partea ce li se cuvine (zic ei), adică profitul de pe urma dobânzilor, iar riscul ca împrumutatul să nu mai fie solvabil ni-l transfera nouă, deponentilor, adică celor care ne-am depozitat economiile noastre la bancă.

Dacă eu fac un imprumut de 10.000 euro pe un termen lung (să zicem 10 ani), banca percepe peste această suma alte 8.500 euro (dobânzi şi dobânzi la dobânzi). În total eu restitui băncii, eşalonat pe cei 10 ani, 18.500 euro (cifră aleatorie).

Ce face bancă? Mai întâi îşi ia "tainul" dobânzii, adică cei 8.500 de euro, după care, daca ai norocul să mai aiba omul servici şi să-şi poată achita datoriile, începe să plătească împrumutul propriu-zis, adică ratele la banii împrumutaţi.

Epilogul acestor procedee este dezastruos uneori.

Banca a plasat banii şi şi-a însuşit dobânda (devenită profit), primind suma de 8.500 euro, iar când să plătească şi banii împrumutaţi, adică atunci când să recupereze banii care de drept sunt ai deponenţilor, debitorul a ajuns la fundul sacului şi nu-i mai poate restitui.

Cuncluzia? Băncile capitalizează câştigul de pe urma banilor, iar pierderile le "capitalizeaza" în contul deponenţilor.

Acum, la solicitarea bancherului care a plasat greşit banii deponenţilor, vine statul şi constată că nu se mai pot recupera creanţele (datoriile împrumutatului care nu mai poate plăti ratele), în timp ce activele (ipotecile) sunt nişte "baloane de săpun", şi mai pompează nişte bani, eventual bani de tiparniţă, în distinsa instituţie bancară, ca să nu intre în insolvenţă!

Treaba asta este o copie la indigo prezentă în toate băncile din lume.

Acum mai e o întrebare: cine trebuie să păzească aceşti bani pe care noi îi depunem la bănci? Bancherii? Statul?

Şi unul, şi altul, adică şi bancherul şi statul, sunt nişte pungaşi notorii. Cârdăşia dintre ei, intersul lor comun de a mulge cetăţeanul de veniuri, adică de munca lui, a făcut posibilă această cacealma imobiliară-bancară care este un exemplu de speculă legală.

În România anului 2012, banca este interesată să urce preţul imobiliarelor (acum e interesată să-l menţină) la cote alpine, halucinante, pentru a-şi putea supra-evalua activele şi a nu intra în insolvenţă, pe de o parte, dar şi pentru că, odată preţurile reduse, s-ar putea ca eventualul cumpărător de casă să nu mai aibă nevoie de banii băncii pentru a-şi achiziţiona acea casă (din moment ce preţurile ar fi scăzut suficient de mult), iar în acest caz el va evita serviciile băncii din moment ce-i ajung banii lui proprii de care dispune.

Statul, alt tâlhar în jefuirea cetăţeanului, are şi el interes ca imobliarele să aibă "preţ", ştiindu-se că la fiecare act de vânzare-cumpărare, el încasează "tainul" sub formă de taxă, iar pe de altă parte impozitele şi taxele contribuabililor anuale se calculează în funcţie de valaorea imobilului. Aşadar, cu cât imobilul valorează mai mult, cu atât statul se înfruptă mai mult din veniturile tale prin impozite şi taxe.

Cu alte cuvinte, noi, cetăţenii, oile de muls, stăm între doi tâlhari, ca Iisus Hristos pe cruce: bancherul şi statul care şi-au dat mâna, frăţeşte, ca între doi hoţi, să ne jumulească de venituri.



Active Information Media este in curs de modernizare, vizitati-ne la adresa aim.eu5.org

Abonează-te la Buletinul Informativ AIM pentru a fi anunţat imediat ce sunt publicate noi articole, şi nu numai: uneori, Buletinul Informativ AIM conţine informaţii care NU sunt publicate pe site-ul Active Information Media.

Adresa acestui articol este http://roaim.de.vu/?a=articles&p=563

• Recomandări

Vezi mai jos şi alte articole recomandate.

Vă rugăm să apreciaţi acest articol cu o notă, în  zona galbenă  de mai jos. Arătaţi-le celorlalţi vizitatori aprecierea dvs. pentru acest articol.




Alege o notă de mai jos:
Articolele originale publicate de AIM se află sub incidenţa licenţei tip "Creative commons", adică:

• Preluarea materialelor este permisă (chiar şi pe forumuri) dar trebuie să fie însoţită de menţionarea sursei (http://roaim.co.nr);
• Preluarea materialelor în scopuri comerciale este permisă doar cu anunţarea şi aprobarea prealabilă a AIM.
• Dacă alteraţi, transformaţi sau reconstruiţi un alt material pe baza informaţiilor furnizate, puteţi distribui munca rezultată doar ?n condiţiile unei licenţe identică cu prezenta.

Despre autor

FlorentinU82 este colaborator AIM
Nu stiu cine este autorul acestui text, l-am primit prin email de la un cunoscut.

Recomandări:

Peste 2000 vizite
Actualitatea românească
"Ce caută aceste elemente nesănătoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trăi fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conştiinţă?"
nota 9.77 din 2637 vizite
Cea mai dulce otravă
O mulţime de boli fizice şi mentale obişnuite sunt strâns legate de consumul zahărului rafinat, pur. Dr. Martin a clasificat zahărul rafinat ca otravă pentru că această substanţă chimică pură a fost sărăcită de componentele minore care-i asigurau viaţă; este vorba de enzime, vitamine, minerale.
nota 10.00 din 1724 vizite


Cele mai comentate articole:

Free Web Hosting