Cota unică

La numai o zi după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că guvernul nu intenţionează să majoreze cota unică de impozitare şi nici TVA în anul 2007, miniştrii de finanţe din UE solicită României să aibă în vedere majorarea unor impozite.

Motivele invocate sunt pentru a creşte nivelul veniturilor la bugetul de stat şi a încuraja investiţiile. Temerile miniştrilor sunt legate de o posibilă incapacitate a României de a suporta efortul financiar de cofinanţare a programelor comunitare, după introducerea cotei unice.

Pe aceeaşi temă, comisarul european pentru Afaceri Economice Joaquin Almunia a spus că încasările bugetare sunt prea mici în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facem şi că de vină ar fi cota unică. Oficialul a recunoscut că UE ţine cont de fiecare părere a FMI; am putea să credem că, de fapt, UE este condusa direct de către FMI... Fondul vrea să ne convingă să creştem TVA sau cota unică pentru că avem venituri bugetare mici.

"Reducerea impozitelor din 2005 nu a fost o măsură bună şi are efecte negative. Nivelul de colectare şi cel al taxelor trebuie puse în perioada următoare în acord cu veniturile necesare. Dacă aceste măsuri nu vor fi luate, România va avea dificultăţi", a spus Joaquin Almunia.

Joaquin Almunia, comisar pentru Afaceri Economice şi Financiare al Comisiei Europene, a vizitat Bucureştiul pentru a mai trasa nişte directive înainte să se apuce să scrie partea lui din Raportul de ţară. Principala grijă a lui Almunia: veniturile la buget sunt prea mici, în comparaţie cu cheltuielile publice care trebuie făcute.

Europa ascultă de FMI

Poziţia comisarului este identică cu cea a FMI. În ultima sa evaluare, Fondul a avut aceeaşi poziţie: nivelul veniturilor este prea mic în comparaţie cu cheltuielile, dar experţii instituţiei de la Washington nu s-au putut abţine de la a ne da şi ceva sugestii: creşterea TVA sau a cotei unice de impozitare.

Dând cu tifla celor care spuneau că nu mai avem nevoie de o înţelegere cu FMI, Almunia a declarat că "ne uităm atent la analizele FMI, pentru că le considerăm foarte serioase şi riguroase. Ne consultăm cu ei şi luăm în considerare ce spun, iar relaţia Guvernului cu Fondul trebuie îmbunătăţită", a spus comisarul.

Oare chiar ne trebuie bani?

"Pentru a avea parte de beneficiile aderării, trebuie să fiţi pregătiţi", a spus comisarul european. Potrivit programului de asistenţă financiară al Uniunii Europene, fondurile acordate României se cifrează la circa 30 de miliarde de euro, din anul aderării până în 2013. Bani cu titlu gratuit.

Însă România nu-i poate accesa decât dacă va arăta proiectele pentru care are nevoie de aceşti bani, iar respectivele proiecte (autostrăzi, spitale sau ţevi de canalizare) trebuie cofinanţate cu 25% din total, folosind bani de la buget. Dacă bugetul n-are bani, nu vin nici banii europeni. În plus, tot pentru a primi aceşti bani, bugetul trebuie să-şi permita sa disponibilizeze anual aproape un miliard de euro, sumă care înseamna contribuţia Romaniei la bugetul comunitar.

Capitaliştii socialişti europeni nu "înghit" cota unică românească

Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), Poul Nyrup Rasmussen, a declarat că taxa unică de impozitare nu este potrivită Romaniei şi nici nu este conformă politicii fiscale europene. Rasmussen apreciză că sistemul taxei unice este în contradicţie atât cu politica fiscală europeană, cât şi cu concepţia social-democrată despre o nouă Europă socială.

"De aceea, noi (PSE) spunem "nu" taxei unice şi spunem "da" unei taxe juste şi transparente. Taxa unică este drumul către subminarea bunăstării statului", a adăugat Rasmussen. El a apreciat că Guvernul de la Bucuresti îşi asumă un "mare risc" dacă va continua politica fiscală a cotei unice de impozitare, atât în ceea ce priveşte consecinţele asupra bunăstării populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte contradicţiile cu sistemul de impozitare european, care trebuie să fie unitar. Să fie aceasta o ameninţare voalată, prin folosirea expresiei "mare risc"?

Pe de altă parte, Rasmussen a afirmat că sistemul taxei unice de impozitare nu se potriveşte unei ţări ex-comuniste, acesta provocând o distribuţie inegală a beneficiilor şi producând "efecte adverse" în ceea ce priveşte protecţia socială, prin cauzarea unor derapaje sociale pe termen lung. "Taxa unica de impozitare nu poate sprijini competitivitatea socială şi nici capacitatea de a oferi noi locuri de muncă", a mai spus el. Observăm că acesta nu se sfieşte să ofere sfaturi, declarându-se (implicit) un bun cunoscător al realităţilor din ţările ex-comuniste...

Europenii se tem de concurenţa fiscală

Finanţistii din Uniunea Europeană sunt mai ingrijoraţi de efectul pe care cota unică de 16 la sută o va avea asupra propriei economii, decât asupra economiei româneşti. Wolfgang Clement, fostul ministru de Finanţe german, a încercat să stopeze migraţia afacerilor prin presiuni la nivel european pentru creşterea taxelor din ţările nou-membre UE la un nivel apropiat de cel din Germania. El chiar a făcut presiuni asupra ţărilor nou-venite prin ameninţări la adresa sistemului de granturi europene de care beneficiază acestea.

Actualul ministru de Finanţe german, Peer Steinbrueck, a spus lucrurilor pe nume. El a declarat că noile ţări membre trebuie să îşi mărească taxele pentru a nu face o concurenţă neloială ţărilor cu taxe mai mari. Cu alte cuvinte, Europa ne vrea săraci. În România nu trebuie să se înfăptuiască promisiunea "să traiţi bine".

"Este inacceptabil ca unele ţări să ceara mai mult de la bugetul UE şi totuşi să refuze să îşi îmbunătăţească baza fiscală. Aceasta nu are nimic de a face cu competiţia corectă şi reprezintă o povară pentru locurile de muncă germane". Germanii sunt cu atât mai supăraţi cu cât de la 1 ianuarie vor majora TVA la 19 la sută, ceea ce va accentua migraţia firmelor către Est. Totuşi, nimic nu-i împiedică să micşoreze TVA sub 16 la sută pentru a-şi păstra economia înfloritoare.

Toate tunurile sunt pe România

"Nu vreau să intervin în politica fiscală a Guvernului român, dar el va trebui să fie atent ca aceasta politică să fie compatibilă cu a Europei şi să nu ducă la un dumping fiscal", spune şi raportorul pentru România, socialistul francez Pierre Moscovici. El a ţinut să precizeze că poziţia sa "reflectă preocuparea multor francezi şi germani de a nu-şi pierde locurile de muncă în favoarea ţărilor din Est cu un regim fiscal mai generos".

Nici un înalt oficial european nu vorbeşte însă de adoptarea metodei estice, reducerea taxării în ţările cu un nivel înalt de impozitare. Aşa că preferă să le menţină la un nivel ridicat şi, pentru a nu pierde în faţa noii concurenţe, să preseze nou-venitele să-şi majoreze ele taxele.

România îndrăzneşte să arate vechilor ţări europene un nou mod de viaţă economică, unul care se dovedeşte viabil şi care lasă banii în buzunarul cetăţeanului. Dar acest model nu este dorit de oligarhia bugetară europeană.

Adevărul e surprinzător: taxa unică a dus la creşterea veniturilor bugetare

Nu există gaură în venituri datorată reformelor fiscale din anul 2005, inclusiv cea care a dus la introducerea cotei unice, este concluzia unui raport publicat recent de către Societatea Academică din România (SAR). Mai mult, consideră SAR, tocmai aceste reforme ar putea duce la creşterea veniturilor publice, atât ca cifră absolută, cât şi ca procent din Produsul Intern Brut.

Problema reală e că avem mai mulţi bani la buget decât putem administra eficient, se arată în raportul "Adevărul despre cota unică" redactat de directorul executiv al SAR, Sorin Ioniţă.

Situaţia colectării veniturilor la buget în perioada 1 ianuarie - 16 aprilie, arată o creştere a încasărilor bugetare la toate capitolele (impozit pe venit, impozit pe profit, TVA, accize, taxe vamale, contribuţii CAS, venituri administraţii locale), în comparaţie cu perioda similară a anului trecut. Singura excepţie o constituie contribuţiile la fondul de şomaj, care au scăzut foarte puţin.

SAR estimează că tendinţa actuală a veniturilor publice "ar putea fi declicul care să aducă pentru prima oară bugetul României la peste 30 la sută din PIB, în mod stabil. Proiectând pe tot anul 2006 dinamica din perioada 1 ianuarie - 16 aprilie, este posibil ca saltul datorat reformei să fie de aproximativ 1% din PIB".

Expertul SAR consideră că aceste concluzii ar trebui să fie reconfortante şi pentru politicienii occidentali, care repetă mereu critica conform căreia ei nu vor să acopere cu bani europeni gaura de venituri produsă de reducerile de impozite în România.

"Mai mult, tocmai aceste reforme ar putea duce la creşterea veniturilor publice, atât ca cifră absolută, cât şi ca procent din PIB, uşurând astfel misiunea contribuabilului occidental", crede Ioniţă. În acest fel, concurenţa neloială de care vorbesc oficialii europeni se dovedeşte a fi doar un balon de săpun şi nu poate fi realul motiv al respingerii modelului românesc.

"Lunile viitoare vor arăta dacă tendinţele pozitive analizate aici sunt stabile sau nu. Ar fi însă o greşeală ca guvernul să se ia dupa corul Casandrelor (fie ele şi europene) şi să dea îndărăt, stricând ce a făcut bun, chiar în momentul când reforma fiscală din 2005 va începe să-şi arate roadele. Dimpotrivă, guvernul trebuie să mai parcurga ceva paşi înainte pentru a o completa şi consolida, iar rezultatul să fie o stabilizare a veniturilor bugetului consolidat la un nivel de 33% din PIB.", mai arată Sorin Ioniţă.

Cota unică a încurajat patronii să plătească impozitul pe profit

Comportamentul faţă de Fisc al oamenilor de afaceri din Romania s-a îmbunătăţit în urma introducerii cotei unice, dovadă gradul mai redus de neplată a impozitului pe profit faţă de 2004, a afirmat Adriean Videanu.

Decalajul dintre cota legală de impozitare a profitului şi cea efectiv colectată s-a micşorat faţă de 2004, afirmă actualul primar al capitalei. În 2004, când cota standard de impozitare a profitului era de 25%, impozitul neplătit de agenţii economici, a fost de 9,1%. În 2005, când impozitul pe profit a fost redus la 16%, deficitul la încasarea impozitului pe profit a fost de numai 4,4%, de două ori mai mic decât cel înregistrat anterior. Aceste cifre arată efectul pozitiv avut de introducerea cotei unice asupra comportamentului contribuabililor, în sensul creşterii gradului de conformare voluntară a acestora.

În ceea ce priveşte colectarea taxei pe valoare adaugata (TVA), rata efectivă de colectare a acesteia a crescut la rândul sau, de la 15,5% pe primele 9 luni ale anului 2004, la 15,8% in perioada similară a anului 2005.

"Introducerea cotei unice de impozitare i-a incurajat pe cei care vor să muncească, iar reducerea cotei de impozit pe profit a dus la creşterea competitivităţii", este concluzia fostului vicepremier.

Iată şi câteva comentarii ale vizitatorilor noştri, referitoare la cota unică.

"Este şi va fi de muncă în ţara asta pentru toată lumea. Trebuie să înceteze pornirile paternaliste ale statului şi tentaţia "asteptatului cu mâna întinsă". S-a umplut ţara de asistaţi social. O mulţime de amărâţi sunt duşi în spate de câţiva "ciudaţi" care se duc la serviciu ca să munceasca şi să facă bani. Cum a funcţionat "scăriţa" impozitelor în cazul Năstase? Scăriţele sunt pentru "fraierii" buni-platnici. Restul mahărilor sar pârleazul sau îşi dau legi speciale, adevărate portiţe de evaziune fiscală pentru cazurile lor."

"În ţara asta, dacă ai un salariu mediu şi nu te încadrezi în diversele sisteme de ajutoare (pentru căldura, corn, lapte, compensate) ieşi chiar mai spoliat decât un asistat care, de bine, de rău, se descurcă. Stă acasă, ascultă manele, bea şi jeleşte. Până la ora trei noaptea. Iar dacă e meci, iese pe maidan şi bate mingea cu foc şi cu speranţa într-un viitor mai bun, alături de progeniturile sale [...], viitori fotbalişti de frunte ai ţării, oameni cu Mercedes şi vilă în Băneasa."

"Cota unică e o binefacere pentru cei care mai munceau în plus. Ce mi se părea mie stupid pe vremea lui Năstase e să consideri că un salariu de 15 milioane de lei (vechi) e mare şi trebuia superimpozitat. Dacă e să fie impozit de tip scăriţă, măcar să dimensioneze cum trebuie treptele, nu să te jupoaie de la 10 milioane în sus, declarând că ăsta e salariu mare..."

"Cota unică este ceva gen comunist deoarece toate companiile sunt taxate la fel. Dacă cei din finanţe nu ştiu să calculeze bine "scăriţa", atunci ei ar trebui înlocuiţi. Incompetenţii n-au ce căuta în guvern. Această cotă unică a fost determinată astfel încât să nu fie nici prea mare, dar nici prea mică. Prin această cotă unică rezultă că multe companii mici plătesc impozit mai mare decât au plătit când se folosea "scăriţa". Nu daţi vina pe un sistem de taxare, când vina aparţine incompetenţilor din instituţiile statului. Vreau să vă amintesc că "scăriţa" este folosită cu succes în Statele Unite".

Unde sunt concluziile?

Evident că aplicarea cotei unice în România a avut efectul pozitiv scontat. Faptul că ea se situează sub valorile propovăduite de Uniunea Europeană face ca economiile ţărilor occidentale să fie ameninţate. Ieşirea din această situatie ar fi scăderea impozitelor şi în Occident, însă acest lucru nu este dorit. Mai degrabă se fac presiuni asupra României, pe toate planurile, decât să se accepte aşa ceva.

Pe de altă parte, cota unică nu ar fi avut succes dacă vechiul sistem de impozitare ar fi fost dimensionat corect şi echitabil. Treptele progresive de impozitare erau foarte coborate, astfel încât doar cei săraci-lipiţi nu plăteau impozite, iar cei cu un venit modest intrau, de fapt, în categoria bogătaşilor. O alternativă la actuala cotă unică ar fi sistemul tip "scariţă" în care treptele de impozitare să fie mult mai ridicate, astfel încât marea majoritate a celor cu venituri medii să fie impozitaţi foarte puţin. Dar acest lucru nu convine adevăraţilor bogătaşi, care formează grupuri de interese, pentru că aceştia ar trebui să plătească foarte mult.



Despre autor

Andrei Comanescu este redactor AIM
Free Web Hosting