Criza financiară a fost declanşată la ordin (3)

[ continuare din partea a doua ]

Puţină istorie ne face mai deştepţi: Rothschild, Morgan, Rockefeller

?n 1815, Nathan Rothschild a preluat controlul asupra economiei europene, provoc?nd o cădere a bursei din Londra. ?n acel moment, Europa era sătula de război, iar viitorul ?ntregului continent depindea de deznodăm?ntul bataliei de la Waterloo.

Dacă armata lui Napoleon ieşea victorioasă, Imperiul francez urma să deţină puterea asupra Europei. Dacă, din contră, c?ştiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusă de ducele de Wellington, ajungea Anglia ?ntr-o pozitie de putere.

Oricum Rothschild nu avea nimic de pierdut, ?ntruc?t finanţase ambele tabere. După cum se ştie, bătălia de la Waterloo a avut ca rezultat ?nfr?ngerea lui Napoleon.

Cel care a finanţat reconstrucţia Europei şi stabilizarea sistemului economic după războaiele napoleoniene a fost Rothschild. Fondurile din care el a ?mprumutat naţiunilor Europei, ?ndator?ndu-le, au provenit dintr-o ?nşelăciune celebră.

Utiliz?nd reţeaua sa de spioni, Nathan Rothschild a aflat ?naintea celorlalţi englezi care era rezultatul importantei bătălii de la Waterloo.

Le-a transmis agenţilor săi de la bursă să v?ndă puternic acţiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalţi să creadă că el ştie ceva şi că ducele de Wellington a pierdut bătălia de la Waterloo. Toată lumea a intrat ?n panică, grăbindu-se să scape de acţiunile britanice "fără valoare", pentru a-şi salva măcar o parte din averi.

După c?teva ore, bursa din Londra se prăbuşise total. C?nd a sosit ştirea oficială că Wellington c?ştigase de fapt bătălia de la Waterloo, era deja prea t?rziu. Rothschild cumpărase cea mai mare parte din piaţă pe o sumă de nimic. ?n c?teva secunde, acţiunile britanice au crescut peste valoarea lor iniţială şi iată cum peste noapte, averea deja fabuloasă a lui Rothschild s-a multiplicat de 20 de ori.

Din aceşti bani, clanul Rothschild a dat apoi ?mprumuturi (evident cu dob?nzile de rigoare) ţărilor europene, at?t de dornice să se refacă după lunga perioadă de război (finanţat tot de Rothschild) şi să ajungă la... stabilitate economică.

Tot stabilitatea economică a fost invocata şi pentru a justifica crearea Federal Reserve. Prima bancă supranaţională din lume a apărut ?n urma unei false crize financiare, declanşate de un alt membru al elitei, bancherul J. P. Morgan. ?n 1907, J. P. Morgan a ?nceput să răsp?ndească zvonul că băncile au dificultăţi şi nu vor mai putea face rambursări.

Ca şi ?n exemplul anterior cu Nathan Rothschild, acest zvon a căpătat credibilitate pentru că venea de la o persoană despre care se presupunea că ştie ce spune. S-a creat panică, toată lumea s-a ?nghesuit să ?şi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente ?n lanţ (aproape 5400 de bănci au dispărut atunci).

Apoi Congresul american a demarat o anchetă pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia ?nsărcinată cu această misiune era condusa de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi trezorier al lojii masonice din Rhode Island şi omul bancherilor (de altfel avea să devina membru al clanului Rockeffeler, fiica sa Abby Greene Aldrich căsătorindu-se cu John D. Rockefeller Jr.).

Aldrich a propus ca soluţie "salvatoare" crearea unei Bănci Centrale care să vegheze pentru ca dezastrul din 1907 să nu se mai repete niciodată. Istoria a arătat că el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori.

?n 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani aşa cum era firesc, ci de bancheri, ?n cadrul unei ?nt?lniri secrete, organizate ?n casa lui J.P. Morgan din Jekyll Island. Apoi documentul i-a fost dat lui Aldrich care l-a prezentat Congresului. Iniţial nu a avut sorţi de izb?ndă, dar ?n 1913, c?nd Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat.

?n schimbul susţinerii financiare şi politice ?n alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba fără să clipească constituirea Federal Reserve. Cu două zile ?nainte de Craciun, c?nd o mare parte din membriiCongresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat ?n lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA.

După mulţi ani, Woodrow Wilson scria cu regret: "Naţiunea americană este controlată de sistemul de credit. Sistemul de credit este unul privat, creşterea naţiunii şi toate activităţile noastre sunt ?n m?inile a doar c?ţiva oameni, care nu fac altceva dec?t să controleze şi să distrugă libertatea economică. Am ajuns să fim una din cele mai prost guvernate, cele mai complet controlate şi mai dominate guverne din lumea civilizată. Nu avem un guvern cu opinie liberă, m?nat de propriile convingeri, ci un guvern aservit opiniei şi supus presiunilor unui mic grup de oameni care ?l controlează."

Senatorul Louis McFadden spunea ?n 1932 ?n Congresul american: "Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat, controlat de bancherii internationali care acţionează ?mpreună pentru a transforma lumea ?n sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat guvernul."

Publicului i s-a spus atunci că Federal Reserve este soluţia ideală şi unică pentru a menţine stabilitatea economică (sună cunoscut, nu-i aşa?). Străzile şi ziarele erau pline de afişe ?n care americanilor li se arăta cum inflatia, şomajul şi criza economică sunt de acum de domeniul trecutului, datorită apariţiei Federal Reserve. A urmat ?nsă marea criza economică din 1929 (The great depression), care a predat SUA cu totul ?n m?inile bancherilor.

?n 1944 a fost implementat sistemului Bretton Woods pentru a restabili economia după al Doilea Război Mondial (o altă criză generată cu finanţarea aceloraşi bancheri). Cu acest prilej au apărut alte instituţii financiare de genul Federal Reserve, dar pe scară mai extinsă: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Federal Reserve a oprit în 1971 convertibilitatea dolarului ?n aur, produc?nd o nouă criză pe piaţă, care a transformat dolarul american ?n principala monedă de schimb (mai ales pentru comerţul cu petrol) a planetei. De fiecare dată s-a invocat nevoia de stabilitate economică.

Lista utilizării acestui scenariu este lungă şi se ?ncheie (sperăm) cu actuala criză financiară, orchestrată de aceeaşi bancheri din umbră prin intermediul organizaţiilor lor: Federal Reserve, Banca Mondială, FMI şi băncile centrale (naţionale) ale celor mai mari puteri ale lumii.

Aplic?nd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesară acceptării unei noi autorităţi financiare, unice la nivel mondial, conduse de acelasi grup restr?ns care vrea să domine ?ntreaga planetă.

Final

Poate că toate aceste detalii financiare vă obosesc... Din pacate, guvernul mondial ne-a obisnuit să lăsăm chestiunile economice şi financiare, at?t de complicate, pe seama "experţilor" (care sunt instruiţi să g?ndească şi să acţioneze numai ?n interesul "elitei" mondiale, fiind nişte instrumente ale guvernului din umbră).

Pentru cei pe care detaliile ?i ostenesc (şi mai ales pentru a-i convinge de importanţa acestora) merită să citiţi cu atenţie următoarea poveste care rezumă ce este greşit cu actuala criză financiară, cum a fost ea creată de guvernul din umbră, şi cum singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile financiare aflate ?n aşa-zis faliment, nici Banca Mondială, nici preşedinţii şi miniştrii care fac jocurile lor, ci fiecare dintre noi.

?ntr-un sătuc de c?mpie, a venit un investitor ?nsoţit de secretarul lui. A bătut la prima poartă ?nt?lnită ?n cale şi i-a spus proprietarului: "Uite, eu sunt colecţionar de broscuţe. Daca ?mi aduci o broscuţă, am să ?ţi dau pe ea 10 euro. Ţăranul a fugit repede la balta din spatele casei şi a luat o broscuţă. I-a dat-o investitorului şi a primit cei 10 euro. Apoi le-a povestit vecinilor ce afacere bună a făcut el. A doua zi, fiecare ţăran s-a dus la investitor cu c?te o broscuţă, pe care a v?ndut-o cu 10 euro.

După c?teva zile, investitorul le-a spus sătenilor: "Văd ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuţă am să vă plătesc c?te 20 de euro."Ţăranii, bucuroşi nevoie mare, au dat fuga la baltă, au cules c?te broscuţe au putut, şi i le-au predat investitorului, primind fiecare c?te 20 de euro pe bucată. După alte c?teva zile, acesta s-a ?ntors acasă la el şi l-a lasat pe secretarul său să mai adune broscuţe ?ncă două săptăm?ni.

?nainte de a pleca, le-a spus: "Dragii mei, sunt nevoit să mă ?ntorc urgent la mine acasă ca să mă ocup de afaceri. Vă promit ?nsă că la ?ntoarcere, am să cumpar de la voi broscuţele cu 60 de euro bucata". Şi a plecat, ?n uralele sătenilor.

A doua zi, secretarul investitorului i-a adunat pe săteni şi le-a ţinut următorul discurs: "Fraţilor, m-am g?ndit la o afacere pentru voi. Şeful meu se va ?ntoarce peste două săptăm?ni Şi vă va plati c?te 60 pe euro de broscuţă.

Dacă vreţi, eu vă pot vinde ?napoi broscutele pe care mi le-ati dat, pentru 35 de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu 60 şi veţi c?ştiga astfel c?te 25 de euro. Profitul vostru va fi frumusel şi fără niciun efort. Ce spuneţi?"

Sătenii s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei cur?nd. Au pus m?nă de la m?nă, s-au ?mprumutat care pe unde a putut şi au cumparat broscuţele ?napoi cu 35 de euro bucata. Secretarul investitorului a luat banii şi s-a făcut nevăzut. Iar sătenii au rămas cu broscuţele, cu banii daţi şi cu datorii la creditori.

David Rockefeller recunoaşte că face parte din conspiraţia care a pus la cale globalizarea

David Rockefeller a condus multă vreme Banca Chase Manhattan, este membru al societăţii secrete Illuminati şi al "Aristocraţiei Negre" planetare. ?mpreuna cu Zbigniew Brzezinski, a pus bazele Comisiei Trilaterale şi este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai aşa-zisei "Elite mondiale" care a pus la cale planurile globalizării mondiale.

?n octombrie 2002, David Rockeffeler şi-a publicat Memoriile, ?n care povesteşte, printre altele, cum a activat ?n serviciile secrete militare ?n timpul celui de-al doilea război mondial, dezvolt?ndu-şi "abilitatea de a construi o reţea de surse de informare şi de influenţă."

?nsă pasajul cel mai interesant din aceste Memorii se găseşte la pagina 405. Rockefeller admite aici că face parte dintr-o conspiraţie secretă internaţională, care are ca scop globalizarea.

"Timp de mai bine de un secol, extremişti ideologici aparţin?nd ?ntregului spectru politic s-au folosit de ocazia unor incidente mediatizate pentru a ataca familia Rockefeller şi a pretinde că aceasta are o exagerată influenţă asupra institutiilor politice şi economice americane.

Unii dintre ei cred chiar că facem parte dintr-o conspiraţie secretă care lucrează ?mpotriva intereselor Americii. Ne caracterizează pe mine şi familia mea ca fiind "internaţionalişti" care conspiră la crearea unei structuri politice şi economice unice globale, o nouă lume, dacă vreţi. Dacă aceasta este acuzaţia, pledez VINOVAT şi sunt m?ndru de asta."

Despre autor

Redactia AIM