Codul Bibliei - Partea a II-a
Urmare din partea I-a"Distincţia dintre prezent, trecut şi viitor este doar o iluzie, oric?t ar fi de persistentă." Albert Einstein, 1955
Experimente de căutare a unui cod, asemănător celui biblic, au fost realizate şi pentru alte lucrări literare a căror text a fost introdus pe computer, cum ar fi, de exemplu "Crimă şi pedeapsă", un alt roman al lui Dostoievski, av?nd un text ce cuprinde 304.805 litere, fiind deci comparabil cu şirul de litere din Biblie.
?n acest caz, numele lui Yitzac Rabin nu apărea deloc, ?n nici o secvenţă de intervale. Alte nume codificate ?n Biblie, cum ar fi Shakespeare sau Kennedy apăreau şi aici. Cu toate acestea, ?n timp ce ?n Biblie cuvintele ce apăreau după numele lui Kennedy erau "va muri", iar oraşul Dallas era codificat ?n acelaşi pasaj, ?n "Crimă şi pedeapsă" nu apărea nici un fel de asociaţie logică.
La fel, "Shakespeare" apărea o singură dată ?n romanul lui Dostoievski, dar nicidecum ?n asociere cu numele unor opere literare care i-au aprţinut. Testele realizate pentru a verifica dacă există diverse codificări şi ?n alte scrieri l-au ajutat pe Rips să-şi susţină teoria, şi să concluzioneze:
"Fireşte că dacă s-ar căuta suficiente exemple ?ntr-o altă carte, s-ar găsi p?nă la urmă unele cuvinte asociate logic sau apăr?nd la un loc. Dar numai ?n Biblie apar informaţii asociate ?n mod constant şi coerent. Nimeni nu a descoperit nimic asemănător ?n nici o altă carte, ?n nici o traducere şi ?n nici un alt text ebraic original, cu excepţia Bibliei."
Un criptograf veteran de la strict secreta National Security Agency din SUA, Harold Gans era sigur că putea dovedi falsitatea demonstraţiei realizată de Rips pentru codul biblic. Gans a realizat propriul său program de calculator şi a refăcut căutările făcute de Rips ?n codul biblic, ?n legătură cu datele despre cele 32 de personalităţi care apăreau codificate ?n Biblie.
Spre marea uimire a lui Gans, informaţiile existau: datele la care se născuseră şi muriseră acele personalităţi, erau codificate ?n Biblie ?mpreună cu numele lor. Lui Gans nu i-a venit să creadă, dar tot mai era convins că nu există nici un cod ?n Biblie. Astfel, el a hotăr?t să caute şi alte informaţii ?n legătură cu cele 32 de personalităţi care apăreau codificate ?n Biblie, ?n speranţa că va găsi ceva cu care să dea la iveală falsul din experimentul lui Rips, eventual chiar şarlatania matematicianului israelian.
Gans a pornit de la ipoteza că, dacă există un cod adevărat, atunci el ar trebui să conţină şi informaţii exacte despre localităţile unde s-au născut cele 32 de persoane codificate. După aproximativ 400 de ore de căutări, Gans a verificat concordanţa celor 32 de nume cu localităţile lor natale. ?n plus, Gans a mai realizat o căutare asemănătoare pentru alte 34 de personalităţi cunoscute, pentru care a verificat concordanţa nume-loc de naştere, iar rezultatul a fost exact.
Concluzia lui Gans a fost că ?n Biblie sunt codificate informaţii despre trecut şi viitor ?ntr-un mod care exclude din punct de vedere matematic, orice coincidenţă, iar acest gen de informaţii nu se găsesc ?n nici un alt text. După spusele lui Gans, experimentele pe care le-a realizat ?n legătură cu codul Bibliei l-au transformat dintr-un ateu convins ?ntr-o peroană profund religioasă.
Rips şi Wiztum au prezentat articolul lor uneia dintre cele mai importante reviste americane de matematică, "Statistical Science". Mai mulţi matematicieni care lucrau pentru acea revistă au verificat demonstraţia matematică ce susţine existenţa codului. Teoria codului Bibliei a trecut cu succes şi toate aceste teste, fiind astfel acceptată de "Statistical Science".
?n continuare vă prezentăm unele exemple de personalităţi marcante ce apar codificate ?n Biblie, precum şi menţiunile despre acestea pe care le oferă codul. Homer apare codificat ca fiind "poet grec"; Shakespeare apare codificat ca "reprezentant pe scenă", alături fiind codificate şi unele opere a lui: "Hamlet" şi "Macbeth".
Şi Beethoven şi Bach apar codificaţi ?n Biblie, pentru fiecare apăr?nd menţiunea "compozitor german". Mozart apare şi el ?n cod alături de cuvintele "compozitor" şi "muzică", iar Rembrant este codificat "pictor olandez".
Fiecare progres al tehnologiei moderne a fost ?nregistrat ?n codul biblic. Fraţii Wright apar codificaţi alături de cuv?ntul "avion", Edison este codificat cu "electricitate" şi "bec electric", iar Marconi este codificat cu "radio". Newton apare codificat cu "gravitaţie".
După cum am menţionat anterior, Newton intuia existenţa unui cod ascuns ?n Biblie, pe care ?nsă nu l-a aflat; codul ?nsă, "ştia" de Newton, deoarece, ?n codul biblic, alături de expresia "codul Bibliei" apare şi numele lui Newton.
Einstein apare codificat ?n Biblie doar o singură dată. Enunţul "s-a prezis o persoană cu mintea ageră" apare ?n acelaşi loc. Cuv?ntul "ştiinţă", peste care se suprapune expresia "o nouă şi excelentă ?nţelegere" intersectează numele savantului.
Şi chiar deasupra lui "Einstein", textul ascuns menţionează "el a răsturnat realitatea prezentă". Teoria relativităţii, principala descoperire a lui Einstein, este de asemenea codificată. Este posibil ca şi teoria "c?mpului unificat" să fie codificată ?n Biblie. ?mpreună cu numele lui Einstein, ?n matricea ?n care figurează unica lui menţiune, ?mpreună cu teoria relativităţii, codul oferă şi indiciul "adăugaţi o a cincea parte", lucru pe care l-a urmărit şi Einstein ?n studiile sale despre "a cincea forţă".
?n iulie 1994, lumea a asistat la cea mai mare explozie observată ?n sistemul nostru solar. O cometă a supus planeta Jupiter unui bombardament echivalent cu forţa a peste un miliard de megatone, gener?nd globuri incandescente de mărimea Păm?ntului. Coliziunea cometei cu Jupiter este codificată de două ori ?n Biblie, o dată ?n Geneza şi o dată ?n Isaia. Cometa "Shoemaker - Levy", apare de ambele dăţi cu numele complet - numele astronomilor care au descoperit-o ?n 1993, iar impactul cu Jupiter este codificat aproape ca o reprezentare grafică.
?n codul Bibliei, numele cometei şi numele planetei Jupiter se intersectează de două ori, iar data impactului era menţionată anticipat: 16 iulie. Astfel, evenimentul pe care astronomii fuseseră ?n măsură să-l prevadă doar cu c?teva luni ?nainte de a se produce, a fost prezis ?n codul Bibliei cu 3000 de ani ?nainte de a avea loc.
Despre ocuparea Tibetului de către chinezi, ?n codul biblic apare "Şi i-a pus sub pază ?n temniţă", expresie care intersecteză cuv?ntul "Tibet".Marea criză economică prin care a trecut SUA, ?n 1929, este codificată ?mpreună cu prăbuşirea pieţei bursiere. "Colaps economic" şi "criză" apar laolaltă ?n Biblie, alături de cuv?ntul "acţiuni". Anul ?n care s-a declanşat criza, 1929 - adică 5690 ?n calendarul ebraic - este codat ?n acelaşi pasaj.
Un alt eveniment bulversant petrecut pe scena politică a Statelor Unite, căderea lui Richard Nixon ?n urma afacerii Watergate, este de asemenea codificat ?n Biblie. "Watergate" apare ?mpreună cu "Nixon" şi cu anul ?n care acesta a fost silit să demisioneze - 1974. ?n pasajul ?n care a fost codat "Watergate", textul codat al Bibliei formează o ?ntrebare: "Cine este el? Preşedinte, dar a fost alungat."
De asemenea, cu şase luni ?naintea alegerilor pentru preşedinţia SUA din 1992, codul a dezvăluit alegerea lui Clinton. Alături de "Clinton" apărea viitorul său titlu: "preşedinte".
Aselenizarea primei nave păm?ntene pe Lună este codificată şi ea ?n Biblie. "Om pe lună" apare ?n cod ?mpreună cu "navă spaţială" şi "Apollo 11". P?nă şi data la care Neil Amstrong a făcut primul pas pe Lună - 20 iulie 1969 - se regăseşte ?n Biblie. Cuvintele lui Amstrong: "Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire" ?şi găsesc şi ele ecoul ?n codul biblic: ?n pasajul unde apare data aselenizării, "Luna" este intersectată de expresia "Realizat de omenire, realizat de om".
Cu acest gen de exemple am mai putea continua, ?nsă cele oferite p?nă acum sunt suficiente pentru a demonstra realitatea codului. Ar mai fi totuşi interesant să aflaţi rezultatele unor căutări ?n codul Bibliei ce au avut drept scop aflarea mai multor informaţii despre Rom?nia.
Astfel au fost găsite informaţii impresionante despre ţara noastră, chiar dacă nu s-a folosit un program foarte performant de căutare ?n codul biblic. Textele biblice pe care noi le-am avut la dispoziţie pentru căutare au fost următoarele:
- textul original ?n ebraică al Genezei, aşa cum apare el ?n cea mai cunoscută ediţie a Bibliei - "Biblia de la Ierusalim";
- o traducere ?n greceşte a Noului Testament, recunoscută ca fiind foarte valoroasă;
- cea mai veche şi mai importantă traducere ?n engleză a textului Noului Testament, ce aparţine versiunii cunoscute sub numele "King James Version", publicată ?n 1611.
Chiar dacă cele mai numeroase şi autentice informaţii pot fi găsite apel?nd ?n special la textul original al Bibliei, cel ?n ebraică, datorită ?ncărcăturii spirituale excepţionale pe care o are textul biblic, anumite date se pot afla chiar ?n cazul ?n care apelăm la unele traduceri inspirate ale Bibliei.
Cu toate că ?n cele trei surse conţinute ?n programul de căutare ?n codul biblic (menţionate mai sus) nu am avut la dispoziţie traducerea integrală a Bibliei, chiar şi o bază de date limitată a fost de natură să ofere unele informaţii profunde. Pentru traducerea ?n rom?nă a pasajelor din Biblie a fost folosit textul Bibliei ?n limba rom?nă.
?n textul ebraic original al Genezei, numele Rom?niei apare codificat de 17 ori. Cele mai relevante informaţii le-am considerat a fi prezente ?n următoarele trei exemple:
- ?n secvenţa de mai jos, alături de "Rom?nia" (ortografierea ebraică a numelui ţării noastre este ?ncadrată ?n text) apar următoarele citate:
"Iată Eu (Dumnezeu) sunt cu tine şi te voi păzi pe orice cale vei merge..." şi "nu te voi lăsa p?nă nu voi ?mplini toate c?te ţi-am spus". (Geneză, cap. 28, versetul 15).
- ?ntr-o altă secvenţă din originalul Genezei ?n care apare codificat numele "Rom?nia", textul care intersecteză numele ţării este următorul:
"Şi cutremur?ndu-se Iacov a zis: "C?t de misterios este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului!" (Geneza, cap. 28, versetul 17).
- ?n cea de-a treia situaţie, numele codificat al "Rom?nia" este intersectat de citatul următor: "Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse, şi l-a pus ?n grădina cea din Eden, ca s-o lucreze şi s-o păzească." (Geneza, cap 2, versetul 15).
?n textul Noului Testament tradus ?n greceşte, numele "Rom?nia" apare de 2 ori. Informaţii mai importante au fost găsite ?n secvenţa pe care o prezentăm mai jos: numele "Rom?niei" este codificat mai sus cu următorul pasaj: "Zis-a lui Stăp?nul: "Bine slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră ?ntru bucuria Domnului tău." (Matei, cap 25, versetul 21).
?n cazul Noului Testament tradus ?n engleză, numele "Rom?nia" apare de două ori. Vă prezentăm o secvenţă concludentă şi pentru această căutare ?n codul Bibliei: ?n secvenţa de text care va urma se observă cu uşurinţă cum expresia "His own house Jesus", care se traduce prin "?nsăşi casa lui Iisus", intersectează numele Rom?niei.
Toate aceste informaţii din codul biblic vin să confirme profeţiile despre ţara noastră, şi anume că Rom?nia a fost aleasă de Dumnezeu, să fie centrul spiritual al planetei ?n epoca ce va urma (vezi si articolul Profeţiile lui Sundar Singh).
Majoritatea oamenilor consideră că Biblia este o simplă carte şi doar pentru o mică parte dintre aceştia, Biblia este o lucrare divin inspirată. Av?nd ?n vedere informaţiile despre codul biblic, putem spune că a ?nceput un nou mod de explorare a Bibliei.
Toţi cei care au avut posibilitatea să se convingă de existenţa codului Bibliei condideră acum că, ceea ce numim noi Biblie - cartea propriu-zisă - este doar primul său stadiu (nivel). Biblia s-a dovedit a fi şi un program de calculator, nu doar o carte pe care Rips a introdus-o ?ntr-un computer, ci un program pe care autorul său l-a conceput ca interactiv şi mereu adaptabil.
Codul Bibliei se prezintă ca o serie de revelaţii temporizate, fiecare dintre ele fiind programată pentru a corespunde nivelului epocii sale. Eliyahu Rips spunea referitor la cod: "Cantitatea de informaţii din codul biblic este incalculabilă şi probabil infinită. Iar acesta nu este dec?t ?nceputul, primul nivel şi cel mai simplu al codului biblic. Codul este mai puţin asemenea unui joc de cuvinte ?ncrucişate, c?t mai degrabă, asemeni unei holograme. Noi observăm doar matrice, adică tablouri bidimensionale, c?nd probabil ar trebui să privim ?n cel puţin trei dimensiuni, dar nu ştim cum."
