Visul trilateral european şi realitatea populară
Preşedintele italian Giorgio Napolitano i-a oferit fostului comisar european şi membru în Comisia Trilaterală, Mario Monti, distincţia de senator pe viaţă, un titlu acordat italienilor pentru contribuţiile aduse ţării. Mario Monti este director al Universităţiii Bacconi din Milano şi a avut două mandate de comisar european (pentru Piaţa Internă şi apoi pentru Concurenţă). Acum este primul ministru al Italiei.Deja presa italiană s-a grabit să-l arate întro lumină cât mai favorabilă: Corriere della Sera anunţa într-un editorial că "Monti nu este un tehnocrat rece, ci un italian pasionat, gata să îndeplinească rolul funcţionarului public, fără să îndeplinească obiective personale"; iar La Repubblica l-a numit drept "cel mai anglo-saxon dintre personajele publice italiene".
Comisia Trilaterală şi Bilderberg
Manipularea opiniei publice italiene (şi nu numai) este evidentă în toate aceste prezentări pozitive: "Stilul său sobru contrastează flagrant cu maniera flamboaiantă de a face politică instituită de Silvio Berlusconi, iar credibilitatea sa externa este uriaşă".
Noul rol de premier la Italiei i-a fost atribuit lui Monti cu "sarcina" clară de a face totul (cot-la-cot cu Germania şi Franţa) pentru supravieţuirea monedei euro. Monti este un apărător al monedei euro, şi l-a criticat pe Berlusconi care afirmase că situatia monedei unice este neconvingătoare. Monti a declarat că italienii trebuie să facă sacrificii, ca parte a măsurilor necesare pentru a scoate ţara din criză.
Dar asta nu e nicio surpriză pentru că a fost unul dintre fondatorii unei iniţiative europene federaliste cunoscut ca Grupul Spinelli (2010), care urmăreşte unificarea întro singură federaţie a statelor europene (adica ADIO suveranitate naţională). Printre membri (în Grupul Spinelli) se numără fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors precum şi fostul ministru de externe german Joschka Fischer. Asta ca să fie clar cu cine avem de-a face.
Monti este preşedintele secţiunii europene a Comisiei Trilaterale, un grup elitist fondat în 1973 de David Rockefeller. Deloc coincidenţă, şi noul premier grec, Lucas Papademos, este membru al Trilateralei...
Reamintim că românii Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu sunt şi ei membri în Comisia Trilaterală.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a aplaudat "progresele semnificative", realizate la nivel politic de Grecia şi Italia, în pofida crizei datoriilor cu care se confruntă cele două ţări.
"Este ceea ce noi, cei de la Fondul Monetar Internaţional, vrem, o stabilitate politică şi o claritate politică în cele două ţări. Cred că au fost realizate progrese semnificative", a declarat Lagarde.
Stabilitate, adică totul să rămână cum este, cu aşa-zisele elite la conducerea Occidentului. Toţi se cunosc între ei, şi tocmai de aceea s-au pus unii pe alţii în poziţii de conducere, pentru a se asigura că nu o sa scape "din mînă" vreo ţară.
De altfel, Lagarde a subliniat: "Mă bucur de nominalizarea primului ministru Lucas Papademos, pe care îl cunosc bine şi cu care putem să reîncepem colaborarea, mai întâi în ceea ce priveşte plăţile celei de a şasea tranşe a împrumutului şi ulterior asupra relaţiilor dintre Fond şi Grecia. În ceea ce priveşte Italia, mă bucur de asemenea că Parlamentul a votat acum planul de reformă".
Senatul italian a trecut fără probleme planul reformelor anticriză. "Îl cunosc pe Mario Monti, am un mare respect pentru el, cred că este un om de mare calitate cu care am avut întotdeauna un dialog atât fructuos cât şi călduros", a subliniat Lagarde.
Şi, ca să aibe toată puterea în mînă, Mario Monti, noul premier al Italiei, a preluat şi funcţia de ministru al Economiei.
Obama plusează ameninţând China
Preşedintele Barack Obama a afirmat, la finalul summitului de cooperare economica Asia-Pacific, că SUA s-a săturat de practicile comerciale şi monetare ale Chinei. Cu alte cuvinte, "daţi-ne imediat banii voştri, că altfel o să vedeţi voi!"
"Vom continua să fim fermi - China trebuie să opereze după aceleaşi reguli ca toata lumea. Nu vrem să profite de SUA", a declarat Obama reporterilor.
Dar China a răspuns afirmând că refuză să respecte reguli economice la redactarea cărora nu a participat. "Mai întâi, trebuie să ştim despre regulile cui vorbim. Dacă regulile sunt făcute la nivel colectiv, prin acord, şi China este parte a acestui acord, atunci China le va respecta. Dacă regulile sunt decise de o ţară sau câteva ţări, China nu are obligaţia să le respecte", a declarat Pang Sen, oficial al ministerului de externe chinez.
Schimbul dur de replici dintre SUA şi China a contrastat cu unitatea pe care au încercat să o afişeze liderii din regiunea Asia-Pacific la summit, unde au promis că îşi vor consolida creşterea economică şi vor îmbunătăţi legăturile comerciale, pentru a apăra regiunea de consecinţele şi efectele crizei datoriilor de stat din zona euro.Un comentator a explicat ieşirea lui Obama spunând: "Economia de piaţă şi competiţia comercială sunt foarte bune, doar atâta timp cât ne protejează interesele, nu-i aşa?"
Un altul o spune pe şleau: "Nucleul de putere globală a luat o înghiţitură mai mare decât pot mesteca, şi acum a rămas blocat cu Chinan-n gură. Nu poate nici deschide gura mai mult pentru a mesteca, nici s-o zvârle afară. Cam ce doresc ei? Păi apreciaţi-vă voi, chinezii, moneda, pentru ca noi, europenii şi americanii, să putem să exportăm la voi. Deci voi chinezii, învăţaţi-vă să consumaţi mai mult pentru a deveni şi voi sclavii noştri. Normal că chinezilor nu le surâde perspectiva. Bine, daca-ar fi avut talia Libiei acum s-ar fi făcut o miuţă cu capul lui Hu Jintao, dar se pare că nu-i vine nimănui să se ia la trântă cu China ... Lăcomia proprie i-a adus în această situaţie..."
Sau, aşa cum spune şi David Wilcock: au furat mult prea mult, au minţit mult prea mult, şi-au bătut joc prea mult de oamenii acestei planete.
Cabala occidentală continuă să manipuleze opinia publica ieşind la rampă aproape zilnic şi repetând că "singura soluţie" este cea oferită de ei.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că este nevoie de un deceniu pentru asanarea finanţelor europene şi ieşirea din criza datoriilor suverane. "Criza datoriilor nu va trece dintr-o dată" şi "este sigur că va fi nevoie de un deceniu pentru a fi din nou într-o poziţie mai bună", a adăugat cancelarul.
Cu alte cuvinte, "să vă luaţi adio de la orice speranţă, cel puţin câţiva ani buni de acum încolo". Cabala occidentală refuză în continuare să recunoască că deja a pierdut. Cu cât se încăpăţânează mai mult, cu atât căderea lor va fi mai puternică.
"Fiecare din Europa trebuie să facă eforturi şi să-şi îndeplinească toate sarcinile", a precizat Angela Merkel. Cu alte cuvinte, trebuie să faceti exact ce vă spunem noi, marionete ale "Illuminati".
Pe de altă parte, oamenii simpli văd destul de clar situaţia reală. Germanii cer excluderea Greciei din zona euro. Sprijinul acordat cancelarului Angela Merkel este în scădere.
Opinia publică germana este în favoarea plecării Greciei din zona euro. Sondaje, editoriale şi declaraţii ale unor politicieni germani apărute recent indică nemulţumirea faţă de evenimentele din Grecia şi favorizează o decizie de excludere a ţării din zona euro înainte ca situaţia ei să afecteze şi mai mult prosperitatea regiunii. Un sondaj telefonic realizat de reţeaua de televiziune N-TV arăta că 96 % dintre respondenţi doresc ca Grecia să părăsească zona euro.
Iată aşadar voinţa poporului!
Potrivit unui alt sondaj condus de institutul de cercetare politică Infratest prin intermediul postului de televiziune ARD, 82 % dintre respondenţi au declarat că Grecia ar trebui să părăsească zona euro în cazul în care nu respectă acordul UE.
Directorul Institutului German de Cercetare Economică (DIW), Gert Wagner, a declarat că este o "greşeală fatală" să crezi că plecarea Greciei ar rezolva problema: "Foarte puţină lume se gândeşte că stabilitatea politică a Europei ar fi pusă în pericol dacă Grecia ar fi dată afară".
Acesta este adevărul: "Illuminati" vor să menţină acest colos cu picioare de lut (Uniunea Europeană), deşi nu se mai poate mişca deloc.
Angela Merkel a subliniat că iluzia numită Uniunea Europeană "se afla în cel mai rău moment de după al Doilea Război Mondial". Cancelarul german a declarat că Europa trebuie să devină o uniune politică, afirmând că zona euro, afectată de criza datoriilor, a dus continentul în "cel mai greu ceas al său de la cel de-al Doilea Război Mondial".
Sacrificiul suprem
Merkel a afirmat că Germania va trebui să facă mai multe sacrificii. Sacrificii peste sacrificii, pentru ca bogaţii să devina şi mai bogaţi, iar săracii să devină şi mai săraci!
Sacrificiul suprem pentru Germania este renunţarea la suveranitate: "Germania este pregătita să-şi cedeze din suveranitate, în scopul de a întări zona euro şi a restaura încrederea în moneda unică", a declarat Angela Merkel.
Iată deci că vechea metodă de manipulare continuă şi astăzi: mai întâi cabala elitelor a creeat această situaţie "fără ieşire" numită criza datoriilor suverane, apoi tot ei vin şi oferă "singura soluţie" care este renunţarea la suveranitate. Această metoda este folosită predilect de francmasoneria mondială şi descrisa pe larg în celebrele Protocoale ale aşa-zişilor Înţelepţi ai Sionului (publicate şi de AIM).Scenarii "reale" de război? Se plănuieşte deja o "evoluţie rapidă"?
Uniunea Europeană intenţionează să creeze o ţară fictivă în estul Africii, pentru a simula o situaţie de criză.
Ţara fictivă, care va exista pentru doar trei săptămâni, se va numi Alisia şi va fi locul unde se vor testa noile structuri europene de gestionare a crizei.
Acţiunea va viza "statul" Alisia, dar şi cele patru ţări vecine zonei în care acesta va fi plasat: Etiopia, Kenya, Rwanda şi Uganda. Perioada de teste va începe pe 18 noiembrie şi se va termina pe 6 decembrie. UE va mobiliza acţiuni civile şi militare, prin intermediul Serviciului de acţiune externă. Prin acestea se vor testa şi se vor evalua, în totalitate, structurile de gestionare a crizei cu scopul de a ameliora capacităţile Europei într-un mediu cu o evoluţie rapidă.
Deşi se subliniaza că "niciun efectiv militar nu va fi mobilizat cu adevărat pentru acest experiment", statele europene trebuie să ţină cont, în planificările lor, de o posibilă punere în aplicaţie a unei operaţiuni militare europene.
Acest test implică delegaţii ale tuturor ţărilor membre UE, ale Comisiei Europene, dar şi ţări ale Uniunii Africane. De asemenea, o celulă specială va fi constituită, cu misiunea de a acţiona precum un cartier general al operaţiunilor europene.
"Profetul crizei" revine
Marioneta cabalei elitiste a "Illuminati", Nouriel Roubini, face din nou pe profetul şi iese la rampă cu noi perle. Nouriel Roubini crede că adoptarea măsurilor de austeritate va avea ca urmare o adâncire a crizei (curat geniu!), pe termen scurt, şi va crea o situaţie pe care ţările de la marginea Uniunii Europene nu o vor putea stăpâni. El afirmă că Germania şi celelalte state au ales măsurile de austeritate cele mai drastice şi dăunatoare pentru ţările de la marginea Uniunii.
Pînă aici totul pare corect şi real, dar ce propune el? El crede că ar fi trebuit depreciat euro şi întărite ţările periferice.
Împachetind totul cu expresii gen "cele mai bune stimulente pentru creşterea economică" şi "reducerea taxelor" (pentru a suna mai bine la urechile proştilor creduli), el adaugă însă şi "suplimentarea monetară", adică deprecierea monedei euro, dar şi înlesnirea politicii monetare a Băncii Centrale Europene.
Cu alte cuvinte, acest fals profet, de fapt o voce "papuşărită" de aşa-zisa "elită" criminală occidentală, ne spune să acceptam să devenim încă şi mai săraci (prin deprecierea modedei Euro, şi implicit şi a celor naţionale), pentru că "altfel nu se poate".
Este acelasi tip de discurs ca şi cel trâmbiţat de oficialii ne-aleşi ai Europei.
În acest moment, este de parere economistul, a început "jocul de sfârşit" al zonei euro. Previziunile lui Roubini sunt sumbre: întâi vom asista la restructurări "în forţă" ale datoriilor, după care la renunţări la moneda euro, care vor duce, în final, la destrămarea zonei euro.
Asta evident este spusă ca şi cum ar însemna Apocalipsa! Dar haideţi să vedem dacă este chiar aşa...
Ce oraşe şi comune europene îşi tipăresc propria monedă
Locuitorii comunei Filettino, din provincia Frosinone, situată în centrul Italiei, împotrivindu-se măsurilor de globalizare, au hotărât să-şi declare autonomia fiscală şi şi-au tipărit propriile bancnote, cu efigia primarului imprimată pe ele.
Comuna numără 598 locuitori şi chiar s-a declarat "principat". Moneda se numeşte "fiorito" iar primăria a tipărit 20.000 de asemenea bancnote. Rata de schimb a fost fixată, tot de primarie, la 0,50 euro.
Ideea unei monezi locale, alternativă la euro sau la dolar, nu este nouă în Europa.
În anul 2003, în orăşelul bavarez Prien am Chiemsee (Germania) a fost tipărită moneda locală "Chiemgauer". S-au pus în circulaţie bilete de 1, 2, 5, 10, 20, 50 "Chiemgauer", valoarea lor fiind la paritate cu euro şi având putere de circulaţie numai între aderenti. În acest sens, s-au înregistrat 617 adeziuni.
În Germania, fenomenul a luat asemenea amploare, încât, până în prezent, se cunosc peste 60 monede locale, lansate în diferite localităţi.
În ianuarie 2010, în comuna franceză Villeneuve-sur-Lot, din departamentul Lot-et-Garonne, a apărut moneda "l'abeille" (albina) iar la Toulouse, oraş mare, a circulat în circuit închis moneda "sol-violette", cu scopul promovării unei dezvoltări economice solidare.
Chiar în primăvara 2011, în Ardeche du Sud (Franta), s-a adoptat, la nivel local, moneda "luciole". Se mai semnalează cazul de la Mons (Hainaut, Belgia), unde a apărut moneda Ropi, şi cazul Berkshire (Massachussets, SUA), unde a circulat în 2006 un sistem monetar paralel. În prezent, monedele din SUA se afla în circulaţie şi sunt acceptate de 400 întreprinderi. Valoarea fondului monetar aferent este de 2,7 milioane în moneda locala (o monedă = 0,95 dolari).
Moneda locală nu poate fi interzisă, dacă utilizatorii o acceptă
La început, faptul era luat în glumă, dar, în 2007, Deutsche Bundesbank îşi punea deja problema dacă aceste bancnote locale pot fi tratate în concurenţă cu euro.
La acea dată, conform unui raport întocmit de bancă, erau în circulaţie monede locale în valoare totală de 200.000 de euro şi s-a considerat că impactul lor asupra economiei este neglijabil. Astăzi, aşa cum apreciază un articol din Le Figaro, valoarea lor este estimată la 900.000 de euro şi probabil că trebuie reconsiderat în ce măsură mai este neglijabil sau nu respectivul impact.
Banca Franţei, analizând şi ea problema, a făcut cunoscut că, în conformitate cu "codul monetar şi financiar", comercianţii sunt obligaţi să accepte la plată bancnotele şi monedele aflate în circuitul legal.
Rezultă că cele ce nu se află în circuitul legal nu sunt obligatorii pentru comercianţi, dar nu se interzice să fie utilizate facultativ, dacă utilizatorii le acceptă. Cu alte cuvinte, practica nu este în afara legii.
Singura precizare clară pe care a putut-o face banca este aceea că monedele locale, indiferent dacă sunt acceptate sau nu de utilizatori, nu pot fi convertibile şi, ca urmare, rămân în circuit închis.
Aşadar, destrămarea acestui vis ireal numit Uniunea Europeană, nu este deloc sfârşitul, ci o revenire la realitatea cea mai concretă.
