VIDEO: Inteligenta artificiala - noua fascinatie a unei lumi manipulate
VIDEO: Inteligenta artificiala - noua fascinatie a unei lumi manipulate
de Marian Apostol (AIM)
Inteligenta artificiala, subiect de dezbatere la conferinta anuala Bilderberg care anul acesta (2015) are loc la Telfs-Buchen, in Austria, este o tema din ce in ce mai prezenta in mass-media, si pare sa devina noua fascinatie a unei lumi manipulate. Incep sa devina publice diverse experimente si studii efectuate de cercetatori din domeniul roboticii.
Un studiu condus de Jean-Baptiste Mouret, expert in robotica la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris, a relevat faptul ca robotii care sunt deteriorati in actiune se pot vindeca singuri, invatand din experientele anterioare. In experimente, un robot cu sase picioare s-a adaptat in mai putin de un minut pentru a continua sa mearga chiar daca doua din picioarele sale au fost distruse, deteriorate, sau pierdute (indepartate). De asemenea, un brat robotic a invatat sa aseze un obiect in locul corect, chiar daca a avut mai multe motoare sau incheieturi distruse. "Un lucru care ne-a surprins a fost marimea daunelor la care se pot adapta robotii. Am supus acesti roboti la tot soiul de abuzuri si ei au gasit mereu o cale de a continua sa functioneze", arata Jean-Baptiste Mouret.
Un alt proiect, efectuat de doi cercetatori de la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie, a avut ca scop fabricarea unui robot care are capacitatea de a invata exact ca un copil mic. Robotul pleaca „in viata” de la zero si trebuie sa acumuleze tot, fara o baza de informatii deja existenta. „Inca suntem destul de departe de a modela corect toate aspectele creierului unui copil, dar algoritmii care manevreaza sunetul si procesarea imaginii sunt inspirati de biologie” spune Oyvind Brandtsegg, profesor de muzica la universitatea norvegiana, unul dintre inventatorii robotului.
Masina se numeste [self.]. Analizeaza sunetul printr-un sistem bazat pe urechea umana si invata sa recunoasca imagini, folosind un model digital al felului in care celulele nervoase din creier manevreaza impresiile senzoriale. Robotul este conceput sa invete exclusiv din datele senzoriale, fara o baza de date de cunoastere predefinita, asa ca procesul sau de invatare va semana cu al unui copil in primii ani de viata.
„Intentionat nu i-am dat niciun fel de cunoastere predefinita.” spune Brandtsegg. La inceput, robotul lor nu stia nimic. Poate auzi insa sunetele aparute in conversatiile persoanelor si le poate conecta simultan cu imagini video cu vorbitorii. De asemenea, robotul intelege cand un sunet este accentuat si poate raspunde formand la randul lui sunete asociate cu el, in timp ce proiecteaza o reprezentare neuronala a asocierii dintre sunete si imagini.
[self] a fost deja scos in lume. Cercetatorii au participat cu el la doua expozitii, iar vizitatorii au avut astfel ocazia sa faca parte din procesul lui de invatare. Au fost multe interactiuni de tipul „Ma numesc…” si „Cum te cheama?”, dar unii oameni au cantat, iar altii au citit poezii. Pentru o scurta perioada, rezultatul a fost haotic in perceptia robotului, care a facut conexiuni ciudate, in vreme ce sunetele multimii se confundau si suprapuneau. Dar lucrurile s-au schimbat pe masura ce acesta a invatat sa faca fata volumului mare de senzatii si informatii. A inceput sa absoarba treptat din ce in ce mai multe impresii de la diferiti oameni. Unii, printre care ghizii din muzee, l-au influentat mai mult, pentru ca ii „vedea” mai des. Robotul a invatat, de asemenea, sa filtreze informatiile care veneau spre el. De exemplu, cand un cuvant era spus de cinci ori intr-un anumit fel, iar apoi o singura data altfel, invata sa filtreze forma auzita o singura data si sa se concentreze pe forma cea mai comuna, cel mai probabil si cea corecta. Aceasta procesare se petrecere in perioada de „relaxare” a robotului (echivalenta somnului uman). „Noi spunem ca masina viseaza noaptea” explica Brandtsegg.
Dupa o vreme, robotul a putut conecta cuvinte si imagini intr-o maniera si mai complexa si de unul singur. Prototipul este in continua dezvoltare, cei doi inventatori adaptandu-se din mers felului in care invata robotul.
De remarcat este si avalansa de filme artistice marca Hollywood care trateaza subiectul inteligentei artificiale, toate intr-o maniera pozitiva. Sa amintim de filmul Chappie (productie 2015) al regizorului Neil Bloemkamp care urmareste sa induca ideea ca robotii sunt la fel de vii ca oamenii. Afirmatia ca "un robot inteligent poate fi sfarsitul umanitatii" este prezentata ca exagerata, in filmul in care robotul Chappie invata totul de la zero, exact ca un copil. Coincidenta cu studiul norvegienilor nu poate fi intamplatoare:
Un alt film ce este mult mai putin mediatizat prezinta aspecte interesante din inteligenta artificiala, si se axeaza pe autonomia obtinuta de un robot care incepe sa actioneze altfel decat se astepta inventatorul sau. Este vorba de filmul Ex_Machina (productie 2015) care prezinta un viitor apropiat dar distopic, in care nu vom mai putea deosebi un robot de o fiinta umana:
