Suedia experimenteaza un program de lucru de 6 ore pe zi: productivitatea creste
Suedia experimenteaza un program de lucru de 6 ore pe zi: productivitatea crestede David Crouch (The Guardian)
traducere si adaptare de Marian Apostol (AIM)
Azilul de batrani Svartedalens (Suedia) experimenteaza un program de lucru de numai 6 ore zilnic, iar rezultatul este cel asteptat: personalul ingrijitor este cu mult mai putin stresat, iar productivitatea a crescut.
Desi pare ca o casa de retragere pentru batrani din Suedia nu poate fi subiectul unui experiment in ceea ce priveste viitorul muncii, iata ca un grup restrans de ingrijitori de la un azil au facut schimbari radicale in vietile lor in efortul de a creste calitatea si productivitatea muncii.
In luna februarie 2015, personalul ingrijitor a trecut de la 8 ore de munca la numai 6 ore de munca zilnic, pentru ACELASI SALARIU. Acesta este primul experiment de acest fel intr-o insitutie de stat din Suedia, dar deja de 10 ani tara cauta alternative viabile la programul de lucru traditional.
"Eram mereu obosita tot timpul, veneam acasa de la servici si ma prabuseam pe sofa", spune Lise-Lotte Pettersson (41 de ani), asistenta la azilul Svartedalens din Gothenburg. "Dar nu si acum. Sunt cu mult mai odihnita si mai plina de energie, atat pentru munca mea, cat si pentru familie".
Acest experiment ii inspira si pe alti suedezi: la spitalul Universiitar Sahlgrenska din Gothenburg, sectia de chirurgie ortopedica are acum un program de 6 ore pe zi, la fel ca doctorii si asistentele din doua sectii ale unui spital din localitatea Umea din nordul Suediei. Dar aceasta tendinta nu se limiteaza la sectorul institutiilor publice: micii intreprinzatori sustin ca o zi de lucru mai scurta creste productivitatea.
La Svartedalens, experimentul este vazut ca un succes, chiar daca a fost necesar sa fie angajati inca 14 ingrijitori ca urmare a necesarului crescut de personal. Ann-Charlotte Dahlbom Larsson, directoarea institutiei, spune ca intreg personalul ingrijitor este intr-o stare de lucru mai buna, iar standardul de ingrijire este mai ridicat.
"Incepand din 1990 aveam din ce in ce mai mult de lucru, dar mai putini oameni - asa nu puteam continua. Exista foarte multa oboseala si depresie in personalul ingrijitor din cauza programului foarte solicitant. Lipsa echilibrului intre munca si casa nu este buna pentru nimeni - nici pentru angajat, si nici pentru beneficiar", spune ea.
Roland Paulsen, cercetator la Universitatea Lund (Suedia), spune ca "oamenii muncesc mai mult, pentru un timp indelungat", referindu-se la programul de lucru si la varsta de pensionare avansata.
"De prea mult timp politicienii se intrec spunandu-ne ca e necesar sa creem locuri de munca cu un program de lucru mai mare, iar acum munca a devenit un scop in sine - ceea ce este gresit". spune el. "Dar, fata de anii 1970, productivitatea muncii s-a dublat, deci, tehnic vorbind, avem motive sa reducem programul de lucru la 4 ore. Problema este cum se distribuie acest câştig in productivitate".
La centrele service auto ale Toyota din Gothenburg, programul de lucru a fost redus in urma cu 13 ani. Angajatii lucreaza numai 6 ore zilnic, si sunt multumiti. In trecut, clientii erau pusi sa astepte multe ore, iar angajatii erau stresati si faceau multe greseli, sustine Martin Banck, directorul executiv, care a avut ideea de a reduce timpul de lucru al mecanicilor auto. De la programul de lucru 7:00 - 16:00 s-a trecut la unul redus, de numai 6 ore zilnic, cu acelasi salariu. Dar s-au organizat doua schimburi, unul incepand de la ora 6:00, iar celalalt la ora 12:00, cu pauze mai putine si mai scurte.
"Mecanicii se simt mai bine, iar cei care renunta la post sunt foarte putini, in timp ce a crescut numarul celor care doresc sa munceasca", spune Banck. "Dispozitivele mecanice sunt folosite cu o atentie mai mare si se strica mai rar, iar costurile au fost reduse mult - toata lumea e fericita". Profitul a crescut cu 25 %.
Martin Geborg (27 de ani) este mecanic la acest centru de service Toyota, si are deja 8 ani vechime la acest loc de munca. Ii place programul de 6 ore. "Prietenii ma invidiaza", recunoaste el, spunand ca ii convine asa pentru ca la ora la care ajunge la servici si la care pleaca de la servici traficul este mult mai relaxat, si pierde mai putin timp pe drum.
Sandra Andersson (25 de ani) este in echipa din anul 2008. "E minunat sa inchei lucrul la ora pranzului", spune ea. "Asa, am aproape toata ziua la dispozitie".
Pentru Maria Brath, patroana unei mici afaceri in domeniul internet, orarul de numai 6 ore zilnic la care a aderat inca de la inceput, ii permite sa atraga personal mai bun si sa ii pastreze. "Ei sunt bunul cel mai de pret pe care il avem, oamenii". Chiar daca ar putea sa castige ceva mai mult in alta parte, banii nu se compara cu timpul liber pe care il au la dispozitie ca urmare a programului redus. Compania, cu 22 de angajati in cele doua birouri din Stockholm si Ornskoldsvik, produce cel putin (daca nu mai mult) decat competitorii sai ce lucreaza 8 ore zilnic, spune ea.
Linus Feldt, seful companiei Filimundus din Stockholm, spune ca lucrul timp de 6 ore zilnic a fost adoptat in urma cu un an, si ca are legatura cu motivarea si cresterea atentiei, eliminandu-se astfel ceea ce se numeste procrastinare (sau asteptarea ca programul de lucru sa se incheie, nefacand nimic) ce este caracteristica unui program de lucru mai lung.
"Astazi cred ca timpul este mai valoros ca banii", spune Feldt. "Iar posibilitatea de a pleca acasa mai devreme cu 2 ore este un motiv suficient de bun pentru a face o munca de calitate".
Cea mai mare confederatie sindicala din Suedia recunoaste ca a pastrat tacerea in privinta acestui subiect, dar acum isi propune sa-l promoveze in negocierile cu politicienii, in timp ce politicienii sunt hotarati sa puna capat experimentului, desi a produs beneficii in domeniul institutiilor publice suedeze.
Comentariu AIM: Acest experiment este un exemplu minunat despre posibilitatile nebanuite ce apar atunci cand oamenii au la dispozitie timpul necesar pentru a-si imbunatati viata. Sanatatea se imbunatateste odata cu reducerea stresului, iar oamenii muncesc astfel mai eficient. Desi este evident ca aceasta este o situatie in care castiga toata lumea, sa nu ne mire ca politicienii doresc sa puna capat acestui experiment. Actualii conducatori sunt interesati doar cum sa isi mentina conturile neatinse, in timp ce bunastarea si vietile populatiei sunt total irelevante pentru ei, pentru ca sunt incapabili de asemenea reflectii.
Despre autor
Marian Apostol este redactor AIM